Tendințe de securitate cibernetică pentru 2025: Anticiparea amenințărilor și soluțiilor viitoare

Rămâneți în avans cu informații despre tendințele emergente în materie de securitate cibernetică și strategiile proactive pentru a atenua amenințările în evoluție.

Aproape 1 din 3 organizații a fost afectată material de un atac de securitate cibernetică în ultimele 12 luni. Citiți pentru a afla cum vă puteți menține organizația în siguranță și vă puteți proteja împotriva noilor forme de atac în 2025 și ulterior, cu cele mai recente tendințe de securitate cibernetică

8 tendințe notabile în domeniul securității cibernetice pentru 2025

Securitatea cibernetică în 2025 trebuie să fie o miză - trebuie să o încorporați ca parte inerentă a infrastructurii dvs. IT pentru a rămâne în fața criminalilor cibernetici. Într-adevăr, evoluția criminalității cibernetice în următoarele câteva trimestre va fi influențată de următoarele tendințe:

1. Atacurile cibernetice bazate pe inteligență artificială: o nouă frontieră în informațiile despre amenințări

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) avansează, adversarii cibernetici își valorifică capacitățile pentru a orchestra atacuri mai sofisticate și mai direcționate.

E-mailurile de phishing generate de inteligență artificială, crearea automată de malware și ingineria socială bazată pe inteligență artificială reprezintă provocări semnificative pentru mecanismele tradiționale de apărare. De asemenea, organizațiile trebuie să-și sporească postura de securitate cibernetică cu capabilități de detectare și răspuns a amenințărilor bazate pe inteligență artificială pentru a anticipa amenințările în evoluție și a atenua riscurile în mod eficient.

2. Vulnerabilitatea rețelei 5G: Protejarea viitorului conectivității

Adoptarea pe scară largă a rețelelor 5G promite viteză și conectivitate fără precedent, dar introduce și provocări de securitate. Vulnerabilitățile din infrastructura 5G, inclusiv atacurile de tăiere a rețelei și vulnerabilitățile dispozitivelor IoT, necesită protocoale și arhitecturi de securitate robuste.

Organizațiile trebuie să colaboreze cu părțile interesate din industrie pentru a dezvolta și implementa standarde de securitate 5G. Este vital ca acestea să asigure rezistența infrastructurii critice în fața amenințărilor emergente, atât pentru profitabilitate, cât și pentru continuitatea serviciilor.

3. Arhitectură cu încredere zero: Redefinirea securității în era digitală

Modelele tradiționale de securitate bazate pe perimetru sunt necesare în peisajul dinamic al amenințărilor de astăzi. De aceea, arhitectura zero-trust presupune încredere zero pentru entitățile interne și externe – o schimbare de paradigmă în securitatea cibernetică. Organizațiile își pot consolida postura de securitate prin implementarea autentificării continue, a accesului cu cel mai mic privilegiu și a micro-segmentării. Acest lucru face posibilă protejarea împotriva amenințărilor interne și a mișcării laterale a adversarilor cibernetici.

4. Reziliența lanțului de aprovizionare: Consolidarea securității de la capăt la capăt

Natura interconectată a lanțurilor de aprovizionare expune organizațiile la riscuri de securitate cibernetică din partea furnizorilor terți și a furnizorilor de servicii. Atacurile lanțului de aprovizionare includ în mod obișnuit compromisuri ale software-ului, evidențiind nevoia de strategii îmbunătățite de reziliență.

Organizațiile trebuie să adopte de urgență măsuri precum evaluările de risc ale furnizorilor, maparea lanțului de aprovizionare, analiza SBOM (software bill of materials) și planificarea răspunsului la incident . Acestea sunt esențiale pentru atenuarea impactului întreruperilor lanțului de aprovizionare și al atacurilor cibernetice, chiar dacă ecosistemul dvs. digital continuă să crească.

5. Autentificare biometrică: echilibrarea securității și confidențialității

Metodele de autentificare biometrică oferă securitate și confort sporite, dar ridică probleme legate de confidențialitate și protecția datelor. Pe măsură ce aceste sisteme devin mai răspândite în locațiile fizice și dispozitivele individuale (de exemplu, Touch ID pe laptopuri), trebuie să abordați riscurile de furt și falsificare de date biometrice.

Autentificarea cu mai mulți factori și criptarea biometrică pot ajuta organizațiile să echilibreze securitatea și confidențialitatea fără a compromite productivitatea utilizatorului.

6. Provocări de securitate IoT: securizarea internetului obiectelor

Proliferarea dispozitivelor Internet of Things (IoT) înseamnă că organizațiile vor avea noi vectori de atac și provocări de securitate. Dacă aveți dispozitive IoT nesigure, fără controale și actualizări de securitate adecvate, vă puteți confrunta cu riscuri semnificative de confidențialitate și integritate a datelor.

Câteva modalități de a gestiona acest lucru - fără a pune capăt implementărilor dvs. IoT - sunt consolidarea dispozitivelor, protocoalele de comunicare sigure și gestionarea continuă a vulnerabilităților. Acest lucru vă permite să reduceți riscurile asociate cu amenințările cibernetice legate de IoT.

7. Îmbunătățiri de securitate Blockchain: Consolidarea încrederii în tehnologia registrului distribuit

Tehnologia blockchain evoluează rapid dincolo de criptomonede – prin urmare, securizarea rețelelor blockchain a întreprinderilor împotriva diferitelor amenințări este vitală.

Inovațiile în mecanismele de consens, securitatea contractelor inteligente și soluțiile de identitate descentralizate pot contribui la consolidarea încrederii în tehnologia contabilă distribuită. Organizațiile trebuie să investească în platforme blockchain certificate (și echipe de dezvoltatori) pentru a se proteja împotriva fraudei, falsificării datelor și a altor activități rău intenționate în ecosistemele blockchain.

8. Detectarea și atenuarea deepfake: protejarea media digitală

Creșterea tehnologiei deepfake prezintă provocări fără precedent în ceea ce privește încrederea și autenticitatea în media digitală, atunci când consumul de media pe canale este la cote maxime.

Actorii rău intenționați pot exploata deepfake-urile pentru a răspândi dezinformare, a uzurpa identitatea unor indivizi și a manipula opinia publică. Părțile interesate din industrie trebuie să dezvolte tehnici robuste de detectare și atenuare a deepfake-ului prin valorificarea algoritmilor de învățare automată și a instrumentelor de criminalistică digitală. Acest lucru este esențial pentru păstrarea încrederii în media digitală și pentru combaterea proliferării dezinformarii.

Care sunt viitoarele amenințări pe care trebuie să le anticipați?

Pentru a ține pasul cu aceste tendințe, trebuie să anticipați amenințările specifice în loc să reacționați doar la ele:

1. Atacuri de phishing surprinzător de sofisticate

S-au dus vremurile greșelilor evidente de ortografie și ale mesajelor generice; campaniile moderne de phishing folosesc tehnici avansate de inginerie socială pentru a-i înșela chiar și pe cei mai vigilenți utilizatori.

Aceste atacuri sunt extrem de personalizate și adaptate pentru a exploata psihologia umană, de la spear-phishing care vizează anumite persoane până la pretextul exploatând relațiile de încredere. Acest lucru face ca filtrarea robustă a e-mailurilor, instruirea utilizatorilor și autentificarea cu mai mulți factori sunt vitale.

2. Ransomware avansat și evoluția acestuia

De la atacuri direcționate împotriva activelor de mare valoare până la campanii automate care vizează organizații de toate dimensiunile, operatorii de ransomware își dezvoltă în mod constant tacticile pentru a maximiza profiturile. Ei exploatează vulnerabilitățile software și erorile umane pentru a se infiltra în rețele, pentru a cripta datele și pentru a solicita din ce în ce mai mult plăți de răscumpărare în criptomonede, ceea ce face dificilă pentru autoritățile de aplicare a legii să le urmărească și să le rețină.

Strategiile cuprinzătoare de backup și recuperare, actualizările regulate și corecțiile de securitate și detectarea și răspunsul avansat al punctelor finale (EDR) sunt singurele modalități de a atenua riscul atacurilor de tip ransomware și de a minimiza impactul acestora asupra operațiunilor de afaceri.

3. Război cibernetic sponsorizat de stat

Câmpul de luptă digital modern se extinde dincolo de criminalii cibernetici; Actorii sponsorizați de stat se angajează din ce în ce mai mult în războiul cibernetic pentru a atinge obiective geopolitice și pentru a obține avantaje competitive. Acești adversari posedă resurse vaste, capabilități sofisticate și intenții strategice, făcându-i adversari formidabili în spațiul cibernetic.

Organizațiile trebuie să-și îmbunătățească capacitățile de apărare cibernetică, să colaboreze cu agențiile guvernamentale și cu partenerii din industrie și să ia parte la inițiativele de schimb de informații despre amenințări pentru a detecta și a atenua eficient amenințările cibernetice sponsorizate de stat.

4. Atacurile adverse și impactul lor asupra sistemelor AI

Imaginați-vă că un vehicul autonom alimentat de inteligență artificială este manipulat de intrări adverse, făcându-l să clasifice greșit semnele de circulație și punând vieți în pericol. De la sistemele de recunoaștere a imaginilor la modelele de procesare a limbajului natural, sistemele AI sunt susceptibile de manipulare adversă , subminându-le fiabilitatea și credibilitatea. Aceste atacuri prezintă riscuri semnificative în diferite domenii, inclusiv finanțe, asistență medicală și sisteme autonome.

Explorarea strategiilor și soluțiilor proactive: cele mai bune practici pentru liderii IT

În 2025, liderii IT trebuie să adopte o atitudine proactivă în ceea ce privește securitatea cibernetică. Aceasta include:

1. Dezvoltarea unei culturi de securitate cibernetică în întreaga organizație

O cultură a securității cibernetice se referă la crearea de conștientizare, promovarea responsabilității și împuternicirea fiecărui angajat să fie un gardian al rezilienței cibernetice. Liderii IT pot realiza acest lucru prin furnizarea regulată de instruire și programe de conștientizare în domeniul securității cibernetice, adaptate diferitelor roluri și responsabilități din cadrul organizației. De asemenea, pot încuraja o cultură a comunicării și colaborării deschise, în care angajații se simt confortabil raportând incidentele de securitate și împărtășind cele mai bune practici.

2. Cadrele de guvernanță a securității cibernetice și consolidarea supravegherii consiliului

Consiliile de administrație joacă un rol esențial în stabilirea direcției strategice și a supravegherii inițiativelor de securitate cibernetică în cadrul organizațiilor. Puteți sprijini acest lucru prin stabilirea unor cadre solide de guvernanță a securității cibernetice care definesc roluri, responsabilități și responsabilitate clare pentru securitatea cibernetică la nivel de executiv și de consiliu. Furnizați în mod regulat briefing-uri de securitate cibernetică consiliului, concentrându-se pe amenințările emergente, cerințele de conformitate și postura organizației în materie de securitate cibernetică.

3. Participarea la cooperarea internațională privind standardele de securitate cibernetică

Organizațiile pot participa la forumuri internaționale, grupuri de lucru și inițiative axate pe standardizarea securității cibernetice, contribuind cu expertiza și cunoștințele lor. De asemenea, își pot alinia practicile IT cu cadre recunoscute la nivel internațional, cum ar fi ISO/IEC 27001 și NIST Cybersecurity Framework, demonstrându-și angajamentul față de excelența în securitate la scară globală.

În concluzie: ce se întâmplă cu Gen AI și tendințele de securitate cibernetică?

Orice discuție despre tendințele recente în domeniul securității cibernetice va fi incompletă fără a evidenția rolul genului AI. 52% dintre companii într-un sondaj recent au spus că se așteaptă ca AI generativă să ducă la „atacuri cibernetice catastrofale” în următoarele 12 luni. Interesant este că 69% au spus că vor valorifica tehnologia pentru apărarea cibernetică. În cele din urmă, tehnologiile moderne, cum ar fi gen AI, sunt o sabie cu două tăișuri care trebuie gestionată folosind strategii proactive, bazate pe date.