Călătoria pianistului Xiaohe Liu prin spectacole captivante și colaborări internaționale

Publicat: 2023-07-15

Astăzi, industria muzicală îmbrățișează o multitudine de genuri, o gamă largă de formate și un amestec de abordări tradiționale și moderne, făcându-l un domeniu vibrant în care talentul și inovația prosperă. Printre multitudinea de expresii muzicale, muzica clasică ocupă un loc unic, cu farmecul său atemporal, emoțiile profunde și semnificația istorică. Pe măsură ce ne adâncim în domeniul muzicii clasice, numele Xiaohe Liu cu siguranță atinge o notă.

Xiaohe Liu este un pianist clasic de calibru extraordinar, ale cărui spectacole au rezonat cu publicul de pe tot globul. Născut în China, pasiunea lui Xiaohe pentru muzică a fost aprinsă de la o vârstă fragedă, conducându-l într-o călătorie marcată de nenumărate spectacole, colaborări și distincții prestigioase. Performanța sa muzicală l-a văzut pe scene ilustre din Asia, Europa și America de Nord, câștigându-i recunoașterea și respectul pe scară largă în domeniul muzicii clasice.

Cariera lui Xiaohe este caracterizată atât de spectacole solo, cât și de muzică de cameră, ilustrând versatilitatea și adaptabilitatea sa ca muzician. Festivalul de pian Bolzano Bozen din Italia și Festivalul de muzică de cameră barocă din Shanghai sunt doar câteva exemple ale scenelor mărețe care au ecou cu muzica sa. Performanțele sale, impregnate de profunzime emoțională și de competență tehnică, i-au câștigat admirația colegilor muzicieni și aprecierea publicului din întreaga lume.

La Festivalul de pian Bolzano Bozen, Xiaohe a susținut un recital solo, captivând publicul cu interpretările sale melodice și priceperea tehnică. În schimb, Festivalul de Muzică de Cameră Barocă din Shanghai i-a oferit oportunitatea de a se răsfăța în lumea dinamică a spectacolelor de ansamblu. Ambele experiențe au arătat gama sa artistică și capacitatea sa de a intra în legătură cu diverse audiențe.

Xiaohe nu numai că a prosperat ca artist solo, dar a excelat și în colaborările sale cu orchestre, inclusiv prestigioasa orchestră a Conservatorului Xi'an. Aceste colaborări i-au îmbogățit și mai mult călătoria muzicală, permițându-i să navigheze în compoziții complexe și să stabilească o legătură profundă cu colegii muzicieni.

Recent, am avut onoarea de a-l intervieva pe Xiaohe Liu, aprofundând în experiența sa vastă în interpretarea solo și a muzicii de cameră. Am explorat cele mai memorabile spectacole ale sale, abordarea sa față de interpretarea muzicii și perspectiva sa unică asupra rolului muzicii clasice în societatea contemporană. Conversația a oferit perspective fascinante asupra dăruirii neclintite a lui Xiaohe față de meșteșugul său și a călătoriei sale remarcabile ca muzician.
Alăturați-vă nouă în această conversație extraordinară în care muzica capătă o viață proprie și visele prind viață pe clapele unui pian.

Bună, Xiaohe. Ne poți spune despre experiența ta de a cânta la Festivalul de Muzică de Cameră Barocă din Shanghai? Care a fost pentru tine punctul culminant al acelei experiențe?

Spectacolul lui Xiaohe Liu la Festivalul Baroc

Participarea la cel de-al 7-lea Festival de Muzică de Cameră Barocă de la Conservatorul de Muzică din Shanghai a fost o experiență transformatoare care a avut un impact profund asupra carierei muzicale și dezvoltării mele personale. Acest eveniment apreciat este sărbătorit pentru concentrarea sa asupra compozițiilor complicate ale perioadei baroc și a spectacolelor informate istoric.

Punctul culminant al experienței a fost, fără îndoială, colaborarea cu muzicieni extraordinari uniți de o pasiune comună pentru muzică. Festivalul a reunit o gamă impresionantă de maeștri de muzică de cameră pentru a conduce cursuri de master și seminarii. Printre acestea se numără persoane remarcabile precum Weicong Zhang, un absolvent al Școlii de Muzică din Manhattan, care a cântat la Carnegie Hall și a colaborat cu muzicieni din întreaga lume, și Yingdi Sun, câștigătorul premiului de aur la cel de-al 7-lea Concurs Internațional de Pian Franz Liszt.

Sun, profesor de pian la Conservatorul de Muzică din Shanghai, a fost invitat să cânte la Sala Mare a Poporului pentru președintele Xi Jinping și alți șefi de stat în vizită în 2014. Festivalul a convocat, de asemenea, un ansamblu de instrumentiști talentați, inclusiv violoniști celebri, violoncelisti. , flautiști și pianiști. Colaborarea cu acești muzicieni desăvârșiți și observarea spectacolelor lor a fost atât educativă, cât și inspirațională.

Repertoriul minuțios selectat al festivalului a inclus lucrări nu numai ale unor compozitori baroc proeminenți, precum Johann Sebastian Bach, George Frederic Handel și Antonio Vivaldi, ci și ale unor compozitori clasici precum Franz Schubert și Mozart. Provocarea și bucuria imensă de a explora complexitățile acestor capodopere și de a le reda într-o manieră informată istoric au fost profund îmbogățitoare.

O experiență deosebit de memorabilă a fost interpretarea Trio-ului cu pian nr. 1 Op 99 D 898 al lui Schubert la ceremonia de închidere a festivalului. Am participat la mai multe cursuri de master conduse de Weicong Zhang despre această piesă înainte de spectacol, lăsându-ne două zile pentru a reflecta și a pune în aplicare comentariile și sugestiile.

Noi trei am lucrat strâns împreună, experimentând numeroase idei pentru a descoperi sunetul perfect care încapsulează muzica lui Schubert și perioada clasică, păstrând în același timp vocile și interpretările noastre distincte. Sub îndrumarea maestrului, performanța noastră finală a prezentat o îmbunătățire vizibilă, reflectând creșterea și dezvoltarea noastră.

Cum te-ai pregătit pentru recitalul tău solo la Festivalul de pian Bolzano Bozen din Italia? Au existat provocări specifice pe care le-ați întâlnit în timpul procesului de pregătire?

Pregătirea pentru recitalul meu solo la Festivalul de pian de la Bolzano Bozen din Italia a fost o călătorie intensă și palpitantă. Pentru a oferi o performanță care să fie amintită, am angajat o cantitate semnificativă de timp și efort pentru a asigura o prezentare rafinată și atrăgătoare din punct de vedere artistic.

Pasul inițial a fost îngrijirea cu atenție a unui repertoriu care nu numai că mi-a evidențiat abilitățile muzicale, ci și s-a armonizat cu tema festivalului. Acest lucru a necesitat cercetări cuprinzătoare, studiind o varietate de compozitori și operele lor și, în cele din urmă, proiectarea unui program care să ofere un amestec de virtuozitate, profunzime emoțională și varietate stilistică. Piesele alese, inclusiv Partita No.2 a lui JS Bach, Wanderer Fantasy a lui F. Schubert, Scherzo No.3 a lui F. Chopin și Polonaise Fantasy, au acoperit sute de ani și au acoperit trei perioade, oferind o expoziție excelentă a evoluției muzicale.

O provocare specială în timpul procesului de pregătire a fost confruntarea cu anxietatea de performanță. Călătorind pentru prima dată în Italia și întâlnirea cu maeștri muzicieni de pe tot globul a făcut ca totul să se pară necunoscut, ceea ce mi-a crescut nivelul de stres. Pentru a performa bine în aceste circumstanțe, m-am concentrat pe însușirea cerințelor tehnice ale pieselor alese. Fiecare piesă și-a prezentat setul unic de pasaje complicate, digitații provocatoare și structuri muzicale complexe.

Pentru a depăși aceste provocări, am exersat cu sârguință scale, arpegii și studii pentru a-mi îmbunătăți abilitățile tehnice, urmărind un nivel mai ridicat de precizie și control. În plus, familiarizarea absolută cu muzica prin nenumărate ore de practică și ascultare atentă mi-a permis să mențin o performanță de înaltă calitate sub presiune, chiar și în situații oarecum distrase.

O altă provocare a fost găsirea echilibrului potrivit între acuratețea tehnică și expresia artistică. A fost crucial nu numai să executăm impecabil notele, ci și să exprimăm profunzimea emoțională și muzicalitatea inerente fiecărei piese. Această explorare a implicat luarea de diverse alegeri interpretative, experimentarea cu diferite fraze și dinamici și eforturi pentru a scoate în evidență caracterul unic al fiecărei piese.

În cele din urmă, adaptarea la diferite piane a prezentat propria provocare. Cu toate acestea, printr-o practică amănunțită și flexibilitate, m-am asigurat că pot oferi o performanță consistentă și captivantă, indiferent de caracteristicile distincte ale instrumentului.

Ai putea împărtăși o colaborare memorabilă pe care ai avut-o cu o orchestră, cum ar fi orchestra Conservatorului din Xi'an? Cum a fost să cântați cu o orchestră simfonică și cum v-a îmbunătățit expresia muzicală?

Spectacolul lui Xiaohe Liu cu Orchestra Conservatorului Xi'an

Experiența de a cânta cu o orchestră simfonică este de neegalat. Ea ridică expresia muzicală și adaugă o dimensiune profundă performanței cuiva. Colaborarea mea cu Orchestra Conservatorului din Xi'an a fost o oportunitate extraordinară care mi-a permis să-mi combin arta cu strălucirea colectivă și bogăția unui ansamblu simfonic complet. Această orchestră, formată din muzicieni de înaltă calificare, a oferit o bază solidă și un spectru de culori vibrante care au accentuat interpretarea mea muzicală.

A face parte dintr-o orchestră simfonică este atât inspirator, cât și umilitor. În timp ce stăteam lângă dirijor, enormitatea sunetului, sincronicitatea precisă a ansamblului și energia palpabilă au creat o experiență dincolo de articularea verbală.

Una dintre provocările principale ale interpretării cu o orchestră, mai ales în contextul unui concert pentru pian, este rolul critic pe care îl joacă pianistul. Orice erori sau discrepanțe pot perturba orchestra, ducând la confuzie. Pentru a onora eforturile colective ale dirijorului și ale colegilor muzicieni, a fost esențial pentru mine să pregătesc cu meticulozitate Concertul pentru pian nr. 1 al lui Chopin.

Această pregătire nu sa limitat la memorarea rolului meu, ci și la înțelegerea exactă a momentului în care orchestra intră și iese în fiecare secțiune a piesei. Mai mult, alinierea interpretării mele cu viziunea dirijorului a fost esențială. Această natură colaborativă a spectacolului a stimulat un sentiment de încredere reciprocă și respect pe măsură ce am navigat către un obiectiv muzical comun.

Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale interpretării cu Orchestra Conservatorului Xi'an a fost dialogul muzical din timpul concertului pentru pian. Interacțiunea dintre pian și diferitele secțiuni ale orchestrei, fiecare răspunzând și construind pe ideile muzicale ale celeilalte, a fost o sursă de bucurie și inspirație imensă. Melodiile care se împletesc ale corzilor, alamei și instrumentelor de suflat cu vocea pianului au creat o tapiserie complexă de sunet, care era entuziasmantă și profund mișcătoare.

Mai mult, această experiență cu orchestra simfonică mi-a lărgit perspectiva muzicală. Mi-a permis să înțeleg nuanțele orchestrației, echilibrul delicat al vocilor și arta de a amesteca contribuțiile individuale într-un întreg armonios. Această întâlnire mi-a adâncit înțelegerea repertoriului orchestral și mi-a îmbogățit foarte mult sensibilitățile muzicale.

Poți să descrii repertoriul pe care l-ai interpretat în timpul spectacolelor tale de muzică de cameră? Ce te-a atras spre muzica de cameră și cu ce diferă de a cânta ca solist?

2023 Concursul Internațional Artist Artist

Împărtășește-ne cu noi experiența ta la concertul de deschidere al Festivalului de artă cu pian al Conservatorului de Muzică Xi'an din 2016. Cum te-ai simțit să faci parte la un eveniment atât de prestigios și cum a răspuns publicul la performanța ta?

Invitația de a cânta la Festivalul internațional de artă cu pian de la Xi'an a fost o onoare și o experiență emoționantă pentru mine. După cum va atesta orice pianist, participarea la un astfel de eveniment prestigios reprezintă o piatră de hotar semnificativă în peisajul artistic al Chinei.

Concertul în locații mari, apreciate, cum ar fi Centrul Artistic Xi'an, și participarea la cursuri de master susținute de muzicieni renumiți din întreaga lume, au oferit oportunități neprețuite de creștere, învățare și creare de rețele. Festivalul s-a lăudat cu o gamă de muzicieni de talie mondială, inclusiv Ying Wu, președintele Societății de pian a Societății Muzicienilor Chinezi, și alți lumini precum Shaoyi Dan, Yunjie Wu și Danwen Wei.

Participarea la un eveniment atât de prestigios a fost o onoare care mi-a permis să-mi perfecționez abilitățile și să absorb experiențe noi de învățare. Publicul a fost incredibil de cald și receptiv. Aplauzele și recunoașterea lor mi-au întărit încrederea, afirmând că căutarea mea neobosită de stăpânire și angajamentul meu față de muzică au fost apreciate și apreciate.

Desigur, spectacolul la evenimente de mare profil ca acesta vine cu propriul set de nervi. Frica constantă de potențiale greșeli sau accidentări este întotdeauna în spatele minții. Dar spectacolul a fost bine executat și a fost primit cu căldură de public, ceea ce a fost extrem de îmbucurător.

Unul dintre cele mai importante momente ale festivalului a fost masterclass-ul la care am participat, condus de Shaoyi Dan. Această clasă a oferit ocazia de a obține informații și feedback neprețuit, îmbogățindu-mi experiența generală la festival. A fi parte a acestui eveniment prestigios a fost cu adevărat special și a servit pentru a-mi întări dedicarea față de călătoria mea muzicală.

Pe măsură ce ați jucat în diferite țări din Asia, Europa și America de Nord, ați observat vreo diferență culturală în implicarea publicului? Cum v-ați adaptat la aceste diferențe și v-au influențat stilul de performanță?

Muzica clasică, ca orice formă de artă, are o semnificație culturală unică și întruchipează evoluții istorice distincte în diferite regiuni. Aceste disparități regionale joacă un rol substanțial în modelarea atitudinii publicului față de muzică și în aprecierea lor pentru aceasta. Fiecare regiune adăpostește norme, așteptări și răspunsuri unice la spectacolele live, care influențează invariabil stilul meu de interpretare și selecția repertoriului.

În Asia, în special în țări precum China, publicul tinde să fie mai rezervat și mai atent în timpul spectacolelor. Ele subliniază respectul pentru artist și o cultură a ascultării concentrate. Aplauzele pot fi mai slabe între piese în timpul unui recital, dar aprecierea este profund simțită, concentrându-se adesea pe competența tehnică.

Dimpotrivă, publicul european demonstrează adesea o bogată moștenire culturală de apreciere a muzicii clasice. Având în vedere că muzica clasică are origini adânc înrădăcinate în cultura lor, publicul cunoaște și este pasionat de repertoriu. Angajarea lor este evidentă prin aplauze frecvente și entuziaste și prin expresii vocale de apreciere. Publicul european este adesea bine versat în nuanțele muzicii clasice, răspunzând activ la interpretarea și muzicalitatea prezentate.

Cultura concertelor din America de Nord este vibrantă și diversă. Publicul de aici tind să fie mai demonstrativ în a-și exprima entuziasmul și aprecierea prin aplauze și reacții vocale. Atmosfera favorizează adesea un sentiment mai informal și mai interactiv de conexiune între interpret și public. De asemenea, pare să existe mai multă acceptare pentru interpretări mai libere.

Aceste variații culturale influențează subtil stilul meu de performanță. De exemplu, în regiunile în care publicul este mai rezervat, s-ar putea să mă concentrez mai mult pe transmiterea subtilității și a nuanțelor emoționale, permițând muzicii să comunice în propriile sale condiții. Pe de altă parte, în regiunile cu audiențe mai expresive, aș putea să subliniez contrastele dinamice și să mă angajez într-o comunicare mai directă cu ascultătorii. În cele din urmă, scopul meu este să găsesc un echilibru între a rămâne fidel interpretării mele artistice și, de asemenea, a fi receptiv la normele culturale ale fiecărei regiuni specifice.

Care este abordarea ta de a echilibra interpretarea intențiilor compozitorului cu adăugarea propriei tale expresii artistice în timpul spectacolelor tale solo? Cum te asiguri că interpretările tale rezonează cu publicul?

Găsirea unui echilibru între onorarea intenției compozitorului și exprimarea creativității personale reprezintă într-adevăr o artă frumoasă. Este esențial să respectați viziunea originală a compozitorului, în timp ce lăsați muzica să servească drept canal pentru exprimarea personală.

Primul meu pas către atingerea acestui echilibru implică efectuarea unui studiu cuprinzător al compoziției. Aceasta include cercetarea contextului său istoric, înțelegerea vieții și influențele compozitorului și familiarizarea cu stilurile muzicale predominante în perioada în care a fost compusă piesa. Această înțelegere îmi permite să înțeleg intențiile compozitorului și mesajele pe care intenționau să le transmită prin muzica lor.

După această fază de cercetare, interiorizez profund muzica, conectându-mă cu conținutul emoțional al piesei, identificând narațiunile care stau la baza acesteia și îmbrățișând posibilitățile expresive ale partiturii. Acest proces îmi permite să mă conectez emoțional cu muzica și să construiesc o relație personală cu ea.

În timp ce respect intenția compozitorului, mă străduiesc și să infuz interpretarea mea în muzică. Aceasta implică explorarea diferitelor posibilități de frazare, dinamică și tempo și experimentarea cu diferite nuanțe și culori pentru a scoate în evidență vocea mea muzicală unică. Această explorare facilitează o conexiune personală cu muzica și îmi permite să transmit publicului călătoria mea emoțională. Cu toate acestea, aceste expresii personale și alegeri artistice provin întotdeauna din ceea ce este deja prezent în partitură. De exemplu, dacă armoniile dintr-o piesă poartă o culoare clar închisă, aș putea alege să cânt cu o atingere mai blândă sau să subliniez basul, aliniind astfel interpretarea mea cu intenția compozitorului.

Feedback-ul de la colegii muzicieni și maeștri joacă, de asemenea, un rol crucial în perfecționarea interpretării mele. Unii indivizi pot avea o înțelegere mai profundă a unei anumite piese, iar cunoștințele lor se pot dovedi neprețuite. Dacă un număr semnificativ de ascultători sugerează că interpretarea mea se îndepărtează prea mult de intenția inițială sau îi lipsește flerul personal, rămân deschis la reevaluarea și ajustarea abordării mele.

În final, obiectivul este de a respecta și de a onora intenția compozitorului, adăugând în același timp o notă personală care îmbunătățește muzica și o face în mod unic a mea. Este într-adevăr un echilibru delicat, dar atingerea acestuia poate duce la performanțe profund semnificative și captivante.

Poți împărtăși un exemplu în care te-ai confruntat cu o piesă muzicală deosebit de provocatoare și cum ai depășit dificultățile? Cum ați abordat procesul de învățare și v-ați asigurat o performanță de succes?

Aceasta este într-adevăr o întrebare intrigantă, deoarece nicio piesă muzicală nu este lipsită de aspectele sale provocatoare. Ideea că o compoziție poate fi suficient de simplă pentru a fi executată fără cusur la prima încercare este o concepție greșită. Chiar și cele mai simple piese cu aspect adăpostesc adesea elemente provocatoare. Fiecare piesă, fiecare compozitor, prezintă propriul său set unic de provocări.

Adesea, mă trezesc să mă gândesc la ce anume diferențiază sunetul unui compozitor de cel al altuia. Sunt aceste diferențe de natură mai muzicală sau tehnică? Astfel, atunci când mă confrunt cu dificultăți muzicale sau tehnice, primul meu pas este întotdeauna să cercetez compozitorul. Apoi, mă angajez într-o practică lentă și atentă, folosind repetiția ca instrument cheie pentru stăpânirea pasajelor dificile.

Dacă provocarea constă mai mult pe latura muzicală, voi vocaliza piesa și voi explora diferite interpretări de la o varietate de interpreți. Acest exercițiu îmi permite să înțeleg gama de posibilități de interpretare a piesei și mă ajută să-mi dezvolt interpretarea unică asupra acesteia.

Ulterior, creez un plan pentru modul în care vreau să modelez piesa, care include decizii cu privire la frazare, dinamică și tempo, printre alte elemente. Odată ce am finalizat acest plan, îl adnot pe partitura pentru a mă asigura că îmi amintesc și păstrez coerența de fiecare dată când cânt piesa.

A cânta muzică nu înseamnă doar actul de a interpreta. Este, de asemenea, despre cercetare și explorare amănunțită a modului în care doriți să sune muzica și cum să obțineți acel sunet dorit. Fiecare provocare dintr-o piesă este o nouă oportunitate de învățare care mă ajută să cresc și să mă dezvolt ca muzician.