Închisoare și recidivă: cum sunt ele conectate?

Publicat: 2023-04-30

Recidiva – tendința unui infractor condamnat de a recidiva – este o problemă de lungă durată care merită atenție. De la lista închisorilor din județul Cascade până la lista deținuților din comitatul Harris, milioane de nume sunt introduse în bazele de date de închisoare în fiecare an. În plus, Statele Unite, cu una dintre cele mai mari rate de încarcerare la nivel global, se confruntă cu o rată descurajantă de recidivă. Această natură ciclică a criminalității și pedepsei nu numai că ridică o problemă societală semnificativă, dar ridică și întrebări cu privire la eficacitatea sistemului penitenciar în forma sa actuală.

Problema cu închisorile

Închisorile sunt menite să servească trei scopuri principale: descurajarea, pedeapsa și reabilitarea. Cu toate acestea, realitatea este că acestea funcționează adesea în primul rând ca centre de pedeapsă, eforturile de reabilitare fiind în mare parte insuficiente sau ineficiente.

Supraaglomerarea și violența – Închisorile sunt adesea supraaglomerate, ceea ce duce la creșterea stresului, tensiunii și violenței. Acest mediu ostil nu numai că are un impact negativ asupra sănătății mintale a deținuților, dar îi poate și întări, deoarece expunerea la violență constantă face ca comportamentul agresiv și ilicit să pară normativ.

„Școala pentru crimă” – În închisoare, în special cei cu activitate mare de bande, deținuții pot afla mai multe despre activitățile criminale și pot forma rețele care facilitează viitoarele crime. Delincvenții începători pot fi influențați de infractorii înverșunați, care oferă atât un model negativ, cât și o resursă pentru a învăța comportamente criminale mai sofisticate. Acest aspect contraproductiv al încarcerării poate crește ratele de recidivă.

Lipsa programelor de reabilitare – În închisorile lipsesc adesea programele adecvate de reabilitare și educație, lăsând deținuții inactivi în loc să-i echipeze cu abilitățile necesare pentru un rol productiv în societate. Absența unor astfel de programe îi poate lăsa pe deținuți prost pregătiți pentru viață în afara închisorii, prejudiciându-le șansele de reintrare cu succes.

Servicii insuficiente de sănătate mintală – În închisorile găzduiesc o proporție ridicată de persoane cu tulburări de sănătate mintală. Cu toate acestea, serviciile de sănătate mintală din închisori sunt adesea inadecvate sau inexistente. Atunci când aceste tulburări nu sunt tratate, ele pot contribui la rate mai mari de recidivă. Mai mult, mediul stresant al închisorii poate exacerba problemele de sănătate mintală existente și poate crea altele noi.

Provocări după eliberare – Stigmatul asociat cu a fi fost deținut duce adesea la excluziune socială și dificultăți în găsirea unei locuințe sau a unui loc de muncă după eliberare. Această lipsă de oportunități sociale și economice poate împinge mulți foști deținuți înapoi în activități criminale ca mijloc de supraviețuire.

Cum putem reduce ratele de recidivă?

Factorii de mai sus se întrepătrund, creând o rețea complexă care alimentează recidiva. Pentru a rupe acest ciclu, este esențial să se abordeze aceste condiții în închisori, concentrându-ne totodată pe schimbările societale și pe reabilitare.

Reabilitare peste pedeapsă – Închisorile trebuie să treacă de la a fi în primul rând punitive la promovarea unui mediu propice reabilitării. Acest lucru poate fi realizat prin programe de formare profesională care înmoaie deținuții cu abilități comercializabile, ajutându-le perspectivele de angajare după eliberare. Oferirea de oportunități educaționale sporește, de asemenea, stima de sine a deținuților și le lărgește perspectivele, reducând astfel probabilitatea recidivei.

Îmbunătățirea condițiilor de închisoare – Supraaglomerarea și violența subminează eforturile de reabilitare, ceea ce face esențială îmbunătățirea condițiilor fizice din închisori. Prin reducerea supraaglomerării și oferirea unui standard de viață decent, deținuții pot cultiva o mentalitate mai pozitivă și pot dezvolta relații mai sănătoase între ei. Cu mai puțin stres în viața lor de zi cu zi, deținuții sunt mai bine pregătiți pentru a se concentra pe reabilitare și pentru a evita să se implice în comportamente negative.

Servicii de sănătate mintală îmbunătățite – Cu atât de mulți deținuți care se confruntă cu tulburări de sănătate mintală, închisorile ar trebui să ofere servicii adecvate de sănătate mintală pentru a-i ajuta. Evaluările regulate, intervențiile terapeutice și prezența profesioniștilor instruiți în domeniul sănătății mintale pot ajuta la gestionarea acestor afecțiuni. În plus, servicii precum managementul furiei și terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta deținuții să învețe abilități vitale de viață care le reduc probabilitatea de a acționa sau de a se implica în comportament criminal la eliberare.

Schimbarea atitudinii societale – Societatea joacă un rol esențial în reintegrarea foștilor condamnați. Stigmatul asociat cu antecedentele penale duce adesea la ostracizarea foștilor deținuți și la dificultăți în a-și asigura un loc de muncă. Angajatorii pot facilita schimbarea oferind oportunități de angajare foștilor condamnați, recunoscând potențialul de transformare și valoarea unei a doua șanse. Legile anti-discriminare și supravegherea comunității pot ajuta, de asemenea, să se asigure că foștilor condamnați li se oferă oportunități echitabile în ceea ce privește locuințe și alte servicii vitale.

Programe bazate pe comunitate – În sprijinul reintrării foștilor delincvenți în societate, programele bazate pe comunitate oferă o abordare promițătoare. Aceste programe, care se extind dincolo de zidurile închisorii, oferă servicii esențiale, cum ar fi tratamentul pentru droguri, servicii de sănătate mintală și formare profesională. Ele promovează un sentiment de apartenență, care este crucial pentru cei care au fost excluși social din cauza trecutului lor criminal și le permit foștilor deținuți să-și refacă viața într-un mediu de sprijin.

Alternative la încarcerare – Sistemul nostru de justiție penală este învechit și trebuie să ia în considerare alternative la încarcerare, acolo unde este cazul. Programele de diversiune, probațiunea și inițiativele de justiție restaurativă oferă infractorilor o modalitate de a aborda problemele comportamentale subiacente fără a experimenta efectele negative ale închisorii. Astfel de programe, care se concentrează pe restituire și servicii în folosul comunității, pot contribui efectiv la reducerea recidivei prin tratarea cauzelor fundamentale ale comportamentului criminal.

Prin abordarea holistică a acestor domenii, guvernele și societatea pot crea un sistem de justiție penală mai uman și mai eficient. Trecerea de la un model pur punitiv la unul centrat pe reabilitare și reintegrare nu este doar etic, dar are și potențialul de a rupe ciclul recidivei. Oferind oportunități reale pentru o nouă viață, îi putem ajuta pe foștii delincvenți să ducă vieți împlinite, să reducem rata criminalității și să creăm comunități mai sigure pentru noi toți.